Ce înseamnă încetarea contractului de muncă prin acordul părților

Codul muncii prevede, la art. 55 lit. b), că un contract individual de muncă poate înceta ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea. Spre deosebire de demisie, care este actul unilateral al salariatului, sau de concediere, care este decizia unilaterală a angajatorului, acordul părților presupune voința ambelor părți, exprimată în scris. Nu trebuie motivat, nu presupune preaviz și nu necesită proceduri prealabile, cum ar fi evaluarea sau cercetarea disciplinară. Inițiativa poate veni de la oricare parte: salariatul care și-a găsit alt loc de muncă și vrea să plece mai repede decât i-ar permite preavizul sau angajatorul care reorganizează activitatea și preferă o despărțire amiabilă. Important este ca, în final, ambele părți să semneze același document.

Acord de încetare sau cerere: care îți trebuie

Acordul de încetare este actul bilateral care produce efectele juridice: conține datele părților, contractul care încetează, data încetării și eventualele clauze privind drepturile financiare, și se semnează de reprezentantul angajatorului și de salariat. Cererea de încetare prin acordul părților este o propunere: salariatul o depune la registratura angajatorului (sau angajatorul o comunică salariatului), iar contractul încetează doar dacă cealaltă parte o aprobă în scris. Multe firme lucrează în doi pași — cerere, apoi acord —, altele semnează direct acordul. Pe această pagină le poți genera pe amândouă: alegi tipul documentului la primul pas, iar textul se adaptează automat.

Ce se întâmplă cu concediul de odihnă și cu banii

Până la data încetării, salariatul are dreptul la salariu pentru zilele lucrate. Concediul de odihnă neefectuat se compensează în bani doar la încetarea contractului, conform art. 146 alin. (4) din Codul muncii, iar acordul este locul potrivit pentru a menționa numărul de zile. Părțile pot conveni și o compensație suplimentară, de exemplu câteva salarii brute oferite de angajator pentru o plecare rapidă; legea nu o impune, dar nici nu o interzice. Suma este, de regulă, venit de natură salarială, deci se rețin impozitul și contribuțiile. În acord poți stabili când se plătesc aceste sume: la data încetării sau odată cu salariul lunii respective.

Formalitățile după semnare: REVISAL, adeverințe, predarea bunurilor

După semnarea acordului, angajatorul înregistrează încetarea în registrul general de evidență a salariaților (REVISAL), conform HG 905/2017, cel târziu la data încetării contractului, cu temeiul art. 55 lit. b). Salariatul trebuie să primească, la cerere, adeverința care atestă activitatea, vechimea în muncă și în specialitate, precum și extrasul din REVISAL. Dacă salariatul a avut în folosință bunuri ale firmei — laptop, telefon, cheie de acces, autoturism de serviciu —, este bine ca acordul să prevadă predarea lor, iar predarea efectivă să fie consemnată într-un proces-verbal de predare-primire. Obligațiile de confidențialitate și, dacă există, clauza de neconcurență din contract continuă să producă efecte după încetare.

Avantaje și riscuri față de demisie sau concediere

Pentru salariat, avantajul principal este viteza: nu mai trebuie să efectueze preavizul de până la 20 sau 45 de zile lucrătoare, cum ar fi la demisie. Pentru angajator, acordul elimină riscul unei contestații în instanță, pe care o concediere o poate atrage. Riscul cel mai important pentru salariat este legat de șomaj: încetarea prin acordul părților nu este considerată, în general, încetare din motive neimputabile salariatului, așa că de regulă nu dă dreptul la indemnizația de șomaj. De asemenea, acordul nu poate fi revocat unilateral după semnare. Spre deosebire de concediere, acordul este permis și în perioadele de protecție, cum ar fi concediul de maternitate sau incapacitatea temporară de muncă, tocmai pentru că exprimă voința salariatului — de aceea consimțământul trebuie să fie liber și neviciat.