Ce este somația de plată și când se trimite?

Somația de plată este notificarea scrisă prin care creditorul îi cere debitorului să achite o datorie scadentă într-un termen determinat. În dreptul românesc are un rol dublu. Pe de o parte, este condiția obligatorie pentru procedura specială a ordonanței de plată: potrivit art. 1015 alin. (1) din Codul de procedură civilă, creditorul trebuie să comunice debitorului, prin executor judecătoresc sau prin scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, o somație prin care îi pune în vedere să plătească în termen de 15 zile de la primire. Pe de altă parte, somația valorează punere în întârziere în sensul art. 1522 din Codul civil — moment de la care se pot cere daune-interese pentru întârziere, dacă debitorul nu era deja de drept în întârziere.

Pentru ce datorii se poate folosi?

Procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil sau dintr-un alt înscris însușit de părți prin semnare ori în alt mod admis de lege. În practică: facturi acceptate la plată, contracte de prestări servicii, de vânzare sau de închiriere, contracte de împrumut, angajamente de plată semnate de debitor. Creanța este certă când existența ei rezultă din înscris, lichidă când cuantumul este determinat sau determinabil, și exigibilă când scadența a trecut. Dacă datoria este contestată serios sau nu există niciun înscris, somația rămâne utilă ca punere în întârziere, dar recuperarea se va face pe calea unui proces obișnuit.

Cum se trimite corect somația: recomandată cu conținut declarat

Detaliul care îi încurcă pe cei mai mulți: o scrisoare recomandată simplă nu este suficientă. Legea cere recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, pentru ca ulterior să poți dovedi în instanță exact ce document a primit debitorul. La oficiul poștal prezinți somația în două exemplare; funcționarul verifică identitatea conținutului, ștampilează ambele exemplare și îți returnează unul, iar confirmarea de primire semnată de debitor ți se întoarce după livrare. Alternativ, poți comunica somația printr-un executor judecătoresc, variantă mai costisitoare, dar utilă dacă debitorul refuză corespondența. Dovada comunicării somației se atașează obligatoriu la cererea de ordonanță de plată, sub sancțiunea respingerii acesteia ca inadmisibilă.

Ce poți cere în plus: penalități, dobânzi, despăgubiri

Pe lângă debitul principal, poți solicita accesoriile datoriei. Dacă contractul prevede penalități de întârziere, le calculezi conform clauzei și le treci separat. Dacă nu există clauză, poți cere dobânda legală penalizatoare prevăzută de OG 13/2011: rata dobânzii de referință a BNR plus 4 puncte procentuale, respectiv plus 8 puncte procentuale în raporturile dintre profesioniști; în raporturile care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi, rata se diminuează cu 20%. Între profesioniști, Legea 72/2013 acordă suplimentar dreptul la o sumă fixă de 40 de euro, cu titlu de despăgubire pentru costurile de recuperare. În somație, indică temeiul fiecărei sume — instanța nu acordă accesorii nejustificate.

Ce faci dacă debitorul nu plătește în 15 zile?

După expirarea termenului de 15 zile de la primirea somației, poți depune cererea de emitere a ordonanței de plată la instanța competentă să judece fondul în primă instanță (de regulă judecătoria, pentru valori de până la 200.000 lei). Taxa judiciară de timbru este fixă: 200 lei, indiferent de valoarea creanței (OUG 80/2013, art. 6 alin. 2). La cerere anexezi contractul sau facturile, calculul sumei și dovada comunicării somației. Procedura este rapidă, iar debitorul este obligat să depună întâmpinare. Ordonanța de plată rămasă definitivă este titlu executoriu, cu care mergi direct la executorul judecătoresc. Dacă debitorul plătește după somație, nu mai este nevoie de nimic — păstrează dovada plății.